Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia
Recuperarea activă a pacientului
Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni.
Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.
Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au același scop, și anume:
• Dobândirea unui status funcțional care să ofere independența și ajutor minim din partea celorlalte persoane
• Acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală
• Integrarea corespunzătoare în familie și comunitate
Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp, de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să se înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri acest proces poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să pășească din nou (învață să meargă a doua oară).
Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și aș familiei și prietenilor.
Reabilitarea inițială continuă și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de recuperare medicală).
Programul de reabilitare include:
• Serie de exerciții fizice
• Tratament medicamentos (dacă este necesar)
• Consiliere psihologică
• Încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul, uitatul la televizor etc.)
• Participarea în diferite programe educaționale
• Stil de viață sănătos
• Încurajarea unor activități care îi pot oferi independența necesară desfășurării unei vieți normale
Reabilitarea este un proces îndelungat, care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie. În acest caz, se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.
Stilul de viață sănătos
Este compus din:
• Odihna (somnul), odihna activă și managementul stresului (managementul energiei)
• Alimentația sănătoasă și hidratare
• Munca și mișcarea
• Educația
• Natura: factorii naturali
Odihna: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața.
Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea între ora 22:00 – 23:00 până la 6:00 – 07:00 dimineața.
Odihna poate să fie și activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează, să faci ce-ți place în viață: dans, înot, munca plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură) etc.
Alimentația sănătoasă: mai puțină mâncare animală, proteină, grăsime animală (lapte, brânză, carne, ouă și derivate din acestea) și mai multă mâncare vegetală cum recomandă din ce în ce mai mulți doctori nutriționiști.
Hidratarea: 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apă și NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piața, de preferat apă plată sau chiar de la robinet – cine își permite poate pune un filtru pe bază de cărbune).
Munca și mișcarea: munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au muncă sedentară, muncă de birou etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.
Activități fizice și controlul greutății: managementul stresului (managementul energiei). Să luăm viața așa cum este, cu bune și mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile, stresul să ne doboare. Altfel, sistemul imunitar va scădea și la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecțiuni grave și chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC) etc.
Să găsim metode de a ne relaxa, de a ne detașa de stresul zilnic care ne poate aduce boli în viață, astfel: ascultând muzică relaxantă sau citind o carte, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeață în care ne putem oxigena creierul și să ne simțim mai bine, să facem mișcare, exerciții fizice… Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent și să ne simțim mai bine, să fim mai rezistenți la stres și să prevenim și chiar să vindecăm bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesănătos.
Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală): educația este un alt factor important care intră în componenta stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi, dar și modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trai și de gândire sănătoasă și pozitivă.
Să renunțăm prin informare, educare, autoeducare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.
Copyright 2017 Materna Care SR| Toate drepturile rezervate
GDPR | Termeni și condiții | Politica de utilizare Cookie-uri | ANPC | ANSPDCP
Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice
Durerea cronica este larg privita ca reprezentand boala insasi. Ea poate fi mult inrautatita de catre factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decat durerea acuta si este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate si adesea chiar cauzeaza probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase raman active in sistemul nervos timp de saptamani, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie si schimbari in pofta de mancare. Efectele emotionale includ depresie , suparare, anxietate si teama de reimbolnavire. O asemenea teama poate impiedica persoana sa revina la munca sa obisnuita sau la distractiile sale.
Acuzele frecvente de durere cronica includ :
· Durerea de cap
· Durerea dorso–lombara ( de sale)
· Durerea legata de cancer
· Durerea artritica
· Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor)
· Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).
Tratamentul durerii cronice de regula implica medicamente si terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronica includ analgezice, antidepresive si anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folositi medicamente cu actiune de lunga durata pentru durerile constante. Medicamentele cu actiune de scurta durata trateaza durerile trecatoare. Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs.
Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum si sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, inotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totusi, prea mult sport sau deloc poate dauna pacientilor cu dureri cronice.
Terapia ocupationala va invata cum sa va adaptati ritmul si cum sa va realizati sarcinile obisnuite astfel incat sa nu va dauneze .
Terapia comportamentala va poate reduce durerea prin metode (cum este meditatia sau yoga) care va ajuta sa va relaxati. Poate ajuta si la scaderea stresului. Schimbarile de stil de viata sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice.
Somnul adecvat noaptea si nu motaitul ziua trebuie sa ajute.
Renuntarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din tigari poate face ca anumite medicamente sa fie mai putin eficiente. Fumatorii au mai multe dureri decat nefumatorii. Majoritatea tratamentelor pentru durere nu va vor anula complet durerea. In schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care il aveti si de cate ori apare. Vorbiti cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a va controla durerea.